Cuprins
Rolul vitaminelor în cazul femeilor însărcinate, mămicilor și noilor născuți
Vitaminele sînt utilizate frecvent de către multe persoane pentru corecția deficiențelor nutriționale sau pentru prevenirea bolilor. În perioada de sarcină, vitaminele sînt utilizate pentru ajutorul furnizat de ele în combaterea senzațiilor de greață ( B6 ), anemiei ( B12 ) sau pentru reglarea coagulării sîngelui la nou-născuți. În cazul anumitor vitamine, ca de exemplu vitamina A, dozele prea mari sînt asociate cu efecte teratogene.
În cele ce urmează vor fi prezentate 6 vitamine care au un rol benefic pentru femeile gravide dar, vor fi prezentate și efectele negative asupra mamei sau fătului în cazul unei doze prea mari. Sursa informațiilor este cartea scrisă de Mills, Dugoua, Perri și Koren – Medicina naturistă în graviditate și alăptare. Pentru fiecare vitamină se vor prezenta rubricile următoare:
Graviditate – gradul de siguranță prezentat de consumul respectivei vitamine în timpul perioadei de sarcină;
Alăptare – gradul de siguranță prezentat de consumul respectivei vitamine în timpul alăptării.
Gradele de evidență prezentate sînt clasificate astfel:
Grad Nivelul evidenței
a – evidență științifică foarte puternică obținută prin cercetări statistice de tip RCT sistematice
b – evidență științifică puternică – dovezi statistice relevante obținute prin studii controlate aleatoare
c – evidență științifică bună – dovezi obținute prin studierea unor serii de cazuri
2 – evidență științifică corectă – bazată pe raportările unor cazuri individuale
3 – evidență științifică in vitro obținută pe baza unor studii efectuate pe celule umane vii, animale, insecte sau microorganisme
4 – evidență teoretică bazată pe opiniile unor specialiști
5 – evidență necunoscută – nu sînt disponibile informații asupra subiectului.
Vitamina A
Graviditate
Poate reduce morbiditatea și mortalitatea maternală – evidență grad a. Lucrarea (1) prezintă rezultatele unui studiu sistematic asupra efectelor administrării vitaminei A în timpul gravidității. Cercetarea a inclus 23426 femei care au luat săptămînal doze de vitamina A, efectele fiind reducerea cazurilor de vedere nocturnă slabă și reducerea mortalității materne.
Non-teratogenică în doze de pînă la 6000 UI/zi – evidență grad a. Lucrarea (2) prezintă rezultatele unor studii clinice care arată că o doză zilnică de pînă la 6000 UI vitamina A nu a contribuit la creșterea incidenței cazurilor de malformații la nou-născut.
Potențial teratogenică la doze mai mari de 10000 UI/zi – evidență grad b. În (3) se prezintă un studiu efectuat pe 22748 femei gravide dintre care 339 au născut copii cu defecte la naștere. 121 dintre acești copii au avut defecte legate de creasta neurală craniană asociate cu efectele teratogene ale vitaminei A. Incidența mai mare a defectelor a apărut în cazul femeilor gravide care au consumat doze mai mari de 10000-15000 UI/zi și în special în cazul femeilor care au luat aceste doze în primele 7 săptămîni de gestație. Printre copiii femeilor care au consumat mai mult de 10000 UI/zi sub formă de suplimente, aproximativ 1 din 57 a avut o malformație legată de vitamina A.
Efecte de toxicitate asupra ficatului la doze mai mari de 25000UI/zi – evidență grad c. În (4) se raportează toxicitatea vitaminei A asupra ficatului a 41 pacienți. Doza minimă consumată zilnic care conduce la ciroză este de 25000 UI/zi, de-a lungul a 6 ani, iar doze mai mari de 100000 UI/zi conduc la afecțiuni ale ficatului în 2,5 ani.
Acidul retinoic
Teratogen – evidență grad b. Sindromul de acid retinoic – evidență grad b. În (5) se arată că acidul retinoic – un analog al vitaminei A – este teratogenic și conduce la un șablon de malformații caracteristic – implicînd structuri ale sistemului nervos central, cardiac, craniofacial – cunoscut ca sindromul acidului retinoic. Aceste malformații includ: malformații ale SNC, defecte ale retinei sau nervului optic, microtia/anotia ( lipsa sau dimensiunile mici ale pavilionului auricular ), micrognatia ( dezvoltarea incompletă a mandibulei ), despicarea cerului gurii, defecte conotruncale ale inimii, defecte ale arcului aortic , defecte ale timusului. Conform (6) aceste malformații sînt rezultatul acțiunii acidului retinoic asupra celulelor crestei neurale craniale.
Deficiența de vitamină A
În lucrarea (7) se arată că femeile gravide care suferă de pierderea recurentă spontană a sarcinii ( avort habitual ) au în organism un nivel scăzut de vitamină A.
Alăptarea și vitamina A
Conform (8) și (9) administrarea vitaminei A femeilor care alăptează prezintă riscuri minime. O doză de 200000 UI luată la puțin timp după naștere îmbunătățește aportul de vitamină A pentru nou-născuții hrăniți la piept pe timpul primelor 3 luni de alăptare. Nu a fost raportat nici un efect advers în cazul administrării unei singure doze de 200000 UI vitamină A în intervalul a 1-3 săptămîni după naștere.
(1)-van den Broek N, Kulier R, GA, Villar J. în Vitamin A supplementation during pregnancy – Cochrane Library, 3, 2004, Oxford
(2)-Dudas I, Czeizel AE. Use of 6000 IU vitamin A during early pregnancy without teratogenic effect, Teratology 1992
(3)- Rothman KJ, Moore LL Singer MR et al. Teratogenicity of high vitamin A intake, N Engl J Med 1995
(4)-Geubel AP, De Galocsy C, Alves N, Rahier J, Dive C. Liver damage caused by therapeutic vitamin A administration: estimate of dose-related toxicity in 41 cases, Gastroenterology 1991
(5)-Lammer EJ, Chen RH, Hoar RM et al. Retinoic acid embryopathy. N Engl J Med 1985
(6)-Werler MM, Lammer EJ, Rosenberg L, Mitchell AA. Maternal vitamin A supplementation in relation to selected birth defects. Teratology 1990
(7)-Simsek M, Naziroglu MSH, Cay M, Aksakal M, Kumru S. Blood plasma levels of lipoperoxides, glutathione peroxidase, beta carotene, vitamin A and E in women with habitual abortion. Cell Biochem Funct 1998
(8)-Bhaskaram P, Balakrishnan N., Effect of administration of 200 000 IU of vitamin A to women within 24 hrs after delivery on response to PPV administered to the newborn. Indian Pediatr 1998
(9)-Rice AL, Stoltzfus RJ, de Francisco A et al., Maternal vitamin A or beta-carotene supplementation in lactating Bangladeshi women benefits mothers and infants but does not prevent subclinical deficiency. J Nutr 1999.
Vitamina D
Graviditate
Conform (10) nu sînt suficiente date pentru a evalua impactul vitaminei D asupra femeilor gravide.
Conform (11) și (12) adminsitrarea vitaminei D în timpul gravidității prezintă riscuri minime. Studiile de mai sus au fost efectuate prin metoda RCT observîndu-se efectul unei singure doze de 5 mg luată în a 7-a lună de graviditate față de suplimentarea zilnică cu 1000 UI vitamină D de-a lungul ultimului trimestru de sarcină. Nu au fost observate efecte adverse sau modificări ale calciuriei materne sau asupra greutății nou-născutului. Studiile efectuate pe loturi de 30 nou-născuți cu greutate mică, 35 de nou-născuți cu asfixie perinatală și 16 nou-născuți de mame diabetice nu au evidențiat nici un efect advers asociat cu administrarea suplimentară de vitamină D.
Traversarea placentei – evidență grad 4. Conform (13) fătul ar fi în întregime dependent de mamă în ceea ce privește aportul de vitamină D- despre care se spune că traversează ușor placenta.
Risc minim în doze sub 2000 UI(50 micro-grame)/zi – evidență grad 4. Conform (14) o doză zilnică sub 2000 UI ( 50 micrograme ) este sigură în timpul perioadei de graviditate.
Risc de hipercalcemie la doze mai mari de 2000 UI/zi – evidență grad 4. Conform aceleiași lucrări de mai sus, doze mai mari de 2000 UI/zi vitamina D pot duce la hipercalcemie. În timpul gravidității, hipercalcemia duce la suprimarea hormonului paratiroidian, hipocalcemie, tetanie, stenoză valvulară aortică, retinopatie, retardare fizică sau/și psihică a nou-născutului.
Deficiența de vitamină D duce la hipocalcemie – evidență grad b. Conform (15) pe un studiu efectuat asupra a 120 femei gravide, 75 femei care nu au luat suplimente de vitamină D în timpul gravidității au avut hipocalcemie, hipofosfatemie.
Alăptare
Conform Academiei Națiomale de Științe în (16) este recomandat ca toți nou-născuții, inclusiv cei hraniți exclusiv de la sîn, să beneficieze de o doză minimă de 200 UI/zi vitamina D în primele 2 luni de viață. Adițional, este recomandat ca o doză minimă de 200 UI/zi să fie administrată în mod continuu de-a lungul copilăriei și adolescenței deoarece nivelul optim de expunere la razele solare nu poate fi determinat precis.
Risc minim la doze mai mici de 2000 UI/zi – evidență grad 4. Conform (17) și (14) dozele zilnice mai mici de 2000 UI/zi luate în timpul lactației sînt sigure.
Risc de hipercalcemie la doze mai mari de 2000 UI/zi – evidență grad 4. Conform lucrărilor de mai sus, dozele mai mari de 2000 UI/zi vitamină D luate în timpul lactației pot duce la hipercalcemie.
(10)-Mahomed K, AM. G. Vitamin D supplementation in pregnancy. Cochrane Database Syst Rev, Issue 4 1999
(11)-Mallet E, Gugi B, Brunell P et al., Vitamin D supplementation in pregnancy: a controlled trial of two methods. Obstet Gynecol 1986
(12)-Petersen S, Christensen NC, Fogh-Andersen N., Effect on serum calcium of a alphahydroxy-vitamin D3 supplementation in infants of low birth weight, infants with perinatal asphyxia, and infants of diabetic mothers. Acta Paediatr Scand 1981
(13)-Salle BL, Delvin E, Glorieux F., [Vitamin D and pregnancy]. Bull Acad Natl Med 2002
(14)- Medicine ASfR. Patient Fact Sheet: Prolactin Excess
(15)-Marya RK, Rathee S, Lata V, Mudgil S. Effects of vitamin D supplementation in pregnancy. Gynecol Obstet Invest 1981
(16)-Gartner LM, Greer FR; Section on Breastfeeding and Committee on Nutrition, American Academy of Pediatrics. Prevention of rickets and vitamin D deficiency:new guidelines for vitamin D intake. Pediatrics 2003
(17)-Medicine IoM. Dietary reference intakes for calcium, phosphorus, magnesium, vitamin D, and fluoride. Washington, DC: National Academy Press.
Vitamina E
Graviditate
Risc minim la doze de 400 UI/zi – evidență grad a.
Ajută la prevenirea preeclampsiei ( împreună cu vitamina C ) – evidență grad a.
Conform (18) pe un studiu efectuat asupra a 283 femei gravide suferind de preeclampsie, administrarea vitaminei E la doze de 400 UI/zi în săptămînile 16-22 ale gestației nu a avut efecte adverse. Combinarea vitaminei E cu vitamina C este benefică în prevenirea preeclampsiei.
Avort spontan asociat cu niveluri ale vitaminei E ( serum alfa-tocoferol ) în sînge mai mari de 0,50 mg/100 ml – evidență grad b. În (19) s-au efectuat analize pentru un grup de 50 femei care au avortat spontan și s-au comparat cu analizele asupra a 50 de femei care au dus sarcina pînă la capăt fără evenimente. Majoritatea femeilor cu avort spontan au prezentat niveluri în sînge ale alfa-tocoferolului ( vitamina E ) mai mari de 0,50 mg/100ml.
Nu prezintă efecte teratogene – evidență grad 3.
Nu prezintă efecte mutagene – evidență grad 3.
Nu are efecte carcinogene – evidență grad 3.
Se cunosc puține efecte secundare în cazul unor doze mari – evidență grad 4.
În (20) și (21) se prezintă rezultatele cercetărilor pe animale care arată că vitamina E nu are efecte mutagene, carcinogene sau teratogene. În aceleași lucrări se prezintă rezultatele studiilor care arată că vitamina E produce foarte puține efecte secundare asupra oamenilor chiar la doze înalte de 3200 mg/zi.
Dozele mari pot mări ficatul – evidență grad 3. În (22) se arată că femelele de cobai cărora le-au fost administrate doze mari de vitamina E ( 22,5 – 2252 mg/kg/zi ) au avut ficatul mărit, niveluri înalte de lipde și tocoferol în plasmă iar concentrația de vitamină E în ficat a fost mult superioară lotului de control. Nu s-au raportat efecte teratogene asupra puilor nou-născuți. La puii mai în vîrstă s-au raportat anormalități ale ochiului. Rata de supraviețuire și greutatea puilor au fost neafectate de suplimentarea cu doze mari de vitamină E.
Risc minim la doze de 600 – 900 UI/zi – evidență grad 4. Conform (23) nu au fost raportate efecte adverse în timpul gravidității și lactației în cazul suplimentării aportului de vitamină E cu 600 – 900 UI/zi.
Deficiența de vitamină E este legată de avortul habitual ( avort recursiv spontan ) – evidență grad b. Studiul efectuat asupra a 40 de femei cu avort habitual a arătat că acestea au avut un nivel al vitaminei E în organism semnificativ mai scăzut decît lotul de control (24).
Alăptare
Vitamina E este prezentă în laptele de la sîn – evidență grad c.
Riscuri minime – evidență grad 2.
Administrarea orală a alfa-tocoferolului în doză de 1,1 g a dus la un maxim al concentrației de vitamină E în laptele de sîn la 3 zile de la adminstrare ( 414 micrograme/100g, de 6 ori mai mult decît nivelul dinaintea administrării alfa-tocoferolului ). Nivelul concentrației vitaminei E în laptele de sîn a revenit la cel dinaintea administrării orale după 6 zile. Nu s-au raportat efecte adverse.(25, 26, 27).
Nu interferează cu secreția laptelui matern – evidență grad 3.
Nu afectează negativ compoziția laptelui matern- evidență grad 3.
Numeroase studii au demonstrat că administrarea de vitamină E nu interferează cu producția de lapte de la sîn și nu afectează negativ compoziția laptelui maternal. (28, 29, 30, 31).
(18)-Chappell LC, Seed PT, Briley AL et al., Effect of antioxidants on the occurrence of pre-eclampsia in women at increased risk: a randomised trial. Lancet 1999
(19)-Vobecky JS, Vobecky J, Shapcott D et al. Vitamins C and E in spontaneous abortion
(20)-Kappus H, Diplock AT. Tolerance and safety of vitamin E: a toxicological position report. Free Radic Biol Med 1992
(21)-Bendich A, Machlin LJ. Safety of oral intake of vitamin E. Am J Clin Nutr 1988
(22)-Martin MM, Hurley LS. Effect of large amounts of vitamin E during pregnancy and lactation. Am J Clin Nutr 1977
(23)-Briggs GB, Freeman RK, Yaffe SJ. Drugs in Pregnancy and Lactation. 5th ed. Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins, 1998
(24)-Simsek M, Naziroglu MSH, Cay M, Aksakal M, Kumru S. Blood plasma levels of lipoperoxides, glutathione peroxidase, beta carotene, vitamin A and E in women with habitual abortion. Cell Biochem Funct 1998
(25)-Martin MM, Hurley LS., Effect of large amounts of vitamin E during pregnancy and lactation. Am J Clin Nutr 1977
(26)-Kanno C, Kobayashi H, Yamauchi K., Transfer of orally administered alphatocopherol into human milk. J Nutr Sci Vitaminol (Tokyo) 1989
(27)-Anderson DM, Pittard WB 3rd., Vitamin E and C concentrations in human milk with maternal megadosing: a case report. J Am Diet Assoc 1985
(28)-Martin MM, Hurley LS., Effect of large amounts of vitamin E during pregnancy and lactation. Am J Clin Nutr 1977
(29)-Lundin PK, Palmquist DL., Vitamin E supplementation of high fat diets for dairy cows. J Dairy Sci 1983
(30)-Schingoethe DJ, Parsons JG, Ludens F, Schaffer LV, Shave HJ., Response of lactating cows to 300 mg of supplemental vitamin E daily. J Dairy Sci 1979
(31)-Al-Mabruk RM, Beck NF, Dewhurst R., Effects of silage species and supplemental vitamin E on the oxidative stability of milk. J Dairy Sci 2004.
Vitamina K
Graviditate
Îmbunătățește indicele de coagulare – evidență grad a.
Previne bolile hemolitice ale noilor-născuți – evidență grad a.
Studiul sistematic prezentat de (32) duce la concluzia că o singură doză de vitamină K administrată intramuscular ( 1,0 mg ) după naștere este eficientă în prevenirea bolilor clasice hemolitice ale nou-născutului. Indicele biochimic de coagulare este îmbunătățit prin administrarea intramusculară sau orală a 1,0 mg vitamină K.
Nu previne hemoragia periventriculară a copiiilor născuți prematur – evidență grad a. În (33) se arată că vitamina K administrată femeilor cu risc crescut de naștere prematură nu a avut efect asupra prevenirii hemoragiei periventriculare a copiiilor prematuri.
Traversare a placentei limitată și încet în cazul sarcinii premature – evidență grad a. În (34) se prezintă studiul efectuat asupra a 78 gravide cu sarcini premature care arată o traversare înceată și limitată a placentei de către vitamina K1.
Nu afectează parametrii de coagulare în cazul nou-născuților cu greutate mică – evidență grad b. Administrarea de suplimente cu vitamină K nu are efecte semnificative asupra factorilor dependenți de vitamina K în cazul nou-născuților cu greutate sub cea normală ( 35 ).
Nu are efecte mutagene – evidență grad 3.
Nu prezintă riscuri – evidență grad 3.
Concentrațiile mari de vitamina K1 nu induc defecte ale DNA în cazul celulelor provenite din embrioni de cobai crescuți in vitro. Nu există evidențe care să sugereze administrarea unor doze diferite de vitamină K la femeile însărcinate față de cele neînsărcinate (36 și 37).
Deficiența de vitamină K este în legătură cu sîngerările noilor-născuți ( sîngerare prin deficiență de vitamină K, VKDB ) – evidență grad b. Studiul efectuat pe 28156 nou-născuți a arătat că sîngerările prin deficiență de vitamina K au fost prezente la 3,27 cazuri dintr-o mie. Sîngerările au avut un procent mai mare în cazul copiiilor din zonele rurale, a celor hrăniți la sîn și a celor prematuri. (38).
Terapia anticonvulsivă aplicată femeilor gravide predispune nou-născutul la deficit de vitamină K – evidență grad c (39).
Deficiența de vitamină K poate avea legătură cu hyperemesis gravidum (vărsături severe în perioada sarcinii) – evidență grad 2. În (40) se prezintă cazul unei femei gravide în a 15-a săptămînă cu hyperemesis gravidum complicat de episoade de epistaxis sever. Acestea au fost asociate cu coagulopatia datorată deficienței de vitamină K. După administrarea de vitamină K coagulopatia a fost rezolvată.
Alăptare
Nou-născuții hrăniți la sîn au deficiență de vitamină K în primele 3 luni de la naștere – evidență grad b. Astfel, este recomandată profilaxia de rutină cu vitamina K pentru toți nou-născuții hrăniți la sîn. ( 41 și 42).
Administrarea continuă a menaquinonei-4 ( o formă a vitaminei K, vitamina K2 ) mamelor care alăptează a crescut concentrația de vitamină K în laptele matern prevenind defectele sîngelui legate de vitamina K la nou-născuți – evidență grad b. Menaquinona-4 se acumulează și se eliberează în laptele matern. ( 43 ).
Administrarea philoquinonei ( altă formă a vitaminei K, vitamina K1 ) nu are efect asupra concentației laptelui de la sîn – evidență grad c. (44).
Vitamina K este prezentă în cantități insuficiente în laptele matern pentru a asigura aportul recomandat de vitamină K pentru nou-născuții mai mici de 6 luni – evidență grad c. ( 45 ).
Copiii nou-născuți alăptați la sîn și care nu au beneficiat de tratamentul profilaxic cu vitamina K sînt predispuși la hemoragii intracraniale – evidență grad 2. (46).
Injecțiile intravenoase cu vitamina K2 ( MK-4 ) efectuate mamelor care alăptează au dus la creșterea cantității de vitamină K eliberată în laptele matern chiar după scăderea concentrației acesteia în plasmă – evidență grad 2. (47).
Non-mutagenă – evidență grad 3. Concentrațiile mari ale vitaminei K1 nu duc la defecte ale DNA-ului celulelor de embrioni de cobai crescute in vitro (48).
Risc minim asupra mamelor care alăptează – evidență grad 4. (49).
Administrarea orală la nou-născuți previne sîngerările legate de deficiența acestei vitamine – evidență grad b. Administrarea a 1 mg/săptămînă sau 25 micrograme/zi de vitamină K1 previne deficiența de vitamină K în cazul noilor-născuți sănătoși hraăniți la sîn. Administrarea se face timp de 3 luni de la naștere iar vitamina K1 nu se acumulează în sînge (50 și 51).
(32)-Puckett RM, Offringa M., Prophylactic vitamin K for vitamin K deficiency bleeding in neonates. Cochrane Database Syst Rev 2000, Issue 4. Art. No.: CD002776. DOI:10.1002/14651858.CD002776 2004
(33)-Crowther CA, Henderson-Smart DJ. Vitamin K prior to preterm birth for preventing neonatal periventricular haemorrhage. Cochrane Database Syst Rev 2000;CD000229
(34)- Kazzi NJ, Ilagan NB, Liang K, et al., Placental transfer of vitamin K1 in preterm pregnancy. Obstet Gynecol 1990
(35)-Dickson RC, Stubbs TM, Lazarchick J., Antenatal vitamin K therapy of the low-birth-weight infant. Am J Obstet Gynecol 1994
(36)-Webster WS, Vaghef H, Ryan B, Dencker L, Hellman B. Measurement of DNA damage by the comet assay in rat embryos grown in media containing high concentrations of vitamin K. Toxicol In Vitro 2000
(37)-Food and Nutrition Board IoM. Dietary reference intakes for vitamin A, vitamin K, arsenic, boron, chromium, copper, iodine, iron, manganese, molybdenum, nickel, silicon, vanadium, and zinc.Washington, DC: National Academy Press, 2002
(38)-Zhou F, He S, Wang X., [An epidemiological study on vitamin K deficiency bleeding in infants under six months]. Zhonghua Yu Fang Yi Xue Za Zhi 2002
(39)-Cornelissen M, Steegers-Theunissen R, Kollee L, et al., Increased incidence of neonatal vitamin K deficiency resulting from maternal anticonvulsant therapy. Am J Obstet Gynecol 1993
(40)-Robinson JN, Banerjee R, Thiet M., Coagulopathy secondary to vitamin K deficiency in hyperemesis gravidarum. Obstet Gynecol 1998
(41)-Goldschmidt B, Benedek L, Golan Z, Bukovszky M, Marko I., [Latent vitamin K deficiency in breast-fed infants]. Orv Hetil 1990
(42)-Widdershoven J, Lambert W, Motohara K et al., Plasma concentrations of vitamin K1 and PIVKA-II in bottle-fed and breast-fed infants with and without vitamin K prophylaxis at birth. Eur J Pediatr 1988
(43)-Saga K, Terao T., [Studies on transfer of vitamin K into human breast milk]. Nippon Sanka Fujinka Gakkai Zasshi 1989
(44)-Greer FR, Marshall S, Cherry J, Suttie JW., Vitamin K status of lactating mothers, human milk, and breast-feeding infants. Pediatrics 1991
(45)-Canfield LM, Hopkinson JM, Lima A, Silva B, Garza C., Vitamin K in colostrum and mature human milk over the lactation period – a cross-sectional study. Am J Clin Nutr 199
(46)-Sutor AH, Pancochar H, Niederhoff H et al., [Vitamin K deficiency hemorrhages in 4 exclusively breast-fed infants 4 to 6 weeks of age]. Dtsch Med Wochenschr 1983
(47)-Iioka H, Moriyama IS, Morimoto K et al., Pharmacokinetics of vitamin K in mothers and children in the perinatal period: transplacental transport of vitamin K2 (MK-4).Asia Oceania J Obstet Gynaecol 1991
(48)-Webster WS, Vaghef H, Ryan B, Dencker L, Hellman B., Measurement of DNA damage by the comet assay in rat embryos grown in media containing high concentrations of vitamin K. Toxicol In Vitro 2000
(49)-Food and Nutrition Board IoM. Dietary reference intakes for vitamin A, vitamin K, arsenic, boron, chromium, copper, iodine, iron, manganese, molybdenum, nickel, silicon, vanadium, and zinc.Washington, DC: National Academy Press, 2002
(50)-Cornelissen EA, Monnens LA., [Evaluation of various forms of vitamin-K prophylaxis in breast-fed infants]. Ned Tijdschr Geneeskd 1993
(51)-Cornelissen EA, Kollee LA, De Abreu RA, Motohara K, Monnens LA., Prevention of vitamin K deficiency in infancy by weekly administration of vitamin K. Acta Paediatr 1993.
Acidul folic
Graviditate
Îmbunătățește nivelul hemoglobinei și nivelul acidului folic – evidență grad a. (52).
Previne defectele tubului neural – evidență grad a.
Previne recurența defectelor tubului neural în cazul femeilor cu un copil care prezintă astfel de defecte – evidență grad a.
Administrația Națională a Alimentelor și Medicamentelor ( FDA ) recomandă suplimentarea acidului folic la 800 micrograme/zi pentru a preveni malformațiile tubului neural la nou-născuți. (53, 54, 55) .
Suplimentele de hrană fortificate cu acid folic precum și suplimentele de acid folic ca atare sînt mai eficiente decît consumul în cantitate mai mare a alimentelor conținînd acid folic – evidență grad a. Consumul în cantitate mai mare a alimentelor care conțin în mod natural acid folic nu îmbunătățește statusul acidului folic la femeile gravide. (56).
Deficiența de acid folic este un factor de risc în cazul gravidelor cu sindrom Down – evidență grad b. Nivelul homocisteinei din plasmă este semnificativ crescut iar nivelul acidului folic este semnificativ scăzut în cazul gravidelor cu sindrom Down.(57).
Nivelul crescut de homocisteină este asociat cu avorturile spontane – evidență grad b.
Nivelul homocisteinei poate fi redus prin administrarea de acid folic – evidență grad a.
Nivelul homocisteinei poate fi redus în mod sigur prin administrarea de acid folic, vitamină B6 și vitamină B12. (58, 59, 60).
Nivelul crescut al homocisteinei este asociat cu placenta abruptio ( desprinderea placentei de uter și hemoragie ) și cu infarctul placentar – evidență grad b. Nivelul homocisteinei poate fi redus în mod sigur prin administrarea de acid folic. (vezi lucrările de mai sus).
Alăptare
Nivelul acidului folic poate să scadă în timpul lactației – evidență grad a(61).
Nivelul acidului folic în lapte poate scădea în postpartum – evidență grad a (ibid.).
Nivelul homocisteinei plasmatice poate să crească în postpartum la femeile care nu au consumat suplimente de acid folic – evidență grad a (ibid.).
Un supliment de 300 micrograme/zi acid folic poate preveni declinul acidului folic postpartum în cazul adolescentelor devenite mame – evidență grad a (62).
(52)-Mahomed K. Folate supplementation in pregnancy. Cochrane Database Syst Rev 1997, Issue 3
(53)-Laurence KM, James N, Miller M, Tennant GB, Campbell H. Double-blind randomised controlled trial of folate treatment before conception to prevent recurrence of neural-tube defects. Br Med J (Clin Res Ed) 1981
(54)-Daly S, Mills JL, Molloy A et al. Minimum effective dose of folic acid for food fortification to prevent neural-tube defects. Lancet 1997
(55)-US Food and Drug Administration CfFS, and Applied Nutrition, Office of Nutritional Products, Labeling, and Dietary Supplements. Letter regarding dietary supplement health claim for folic acid with respect to neural tube defects. http://vm.cfsan.fda.gov/~dms/ds-ltr.7html
(56)-Cuskelly GJ, McNulty H, Scott J.. Effect of increasing dietary folate on red-cell folate: implications for prevention of neural tube defects. Lancet 1996
(57)-Takamura N, Kondoh T, Ohgi S et al. Abnormal folic acid-homocysteine metabolism as maternal risk factors for Down syndrome in Japan. Eur J Nutr 2004
(58)-Del Bianco A, Maruotti G, Fulgieri AM et al. [Recurrent spontaneous miscarriages and hyperhomocysteinemia]. Minerva Ginecol 2004
(59)-Venn BJ, Mann JI, Williams S et al. Assessment of three levels of folic acid on serum folate and plasma homocysteine: a randomised placebo-controlled double-blind dietary intervention trial. Eur J Clin Nutr 2002
(60)-Mayer EL, Jacobsen DW, Robinson K. Homocysteine and coronary atherosclerosis. J Am Coll Cardiol 1996
(61)-Mackey AD, Picciano MF. Maternal folate status during extended lactation and the effect of supplemental folic acid. Am J Clin Nutr 1999
(62)-Keizer SE, Gibson RS, O’Connor D. Postpartum folic acid supplementation of adolescents: impact on maternal folate and zinc status and milk composition. Am J Clin Nutr 1995.
Vitamina B6
Graviditate
Reduce incidența cariilor dentare în timpul gravidității – evidență grad a (63).
Reduce incidența senzațiilor de vomă și a vomitatului în perioada de graviditate – evidența grad a ( 64, 65).
Un studiu controlat aleator efectuat asupra a 59 femei gravide a dovedit faptul că administrarea a 25 mg vitamina B6 la fiecare 8 ore, timp de 3 zile, este efectivă în reducerea incidenței senzațiilor de vomă și a vomitatului în perioada de sarcină. O cantitate de 30 mg/zi vitamină B6 în timpul sarcinii este efectivă în reducerea severității senzațiilor de vomă. Consumul de vitamină B6 împreună cu ghimbirul este efectiv în reducerea senzațiilor neplăcute din timpul sarcinii (66).
Vitamina B6 nu este teratogenică – evidență grad b. De asemenea, reduce incidența cazurilor de malformații congenitale cardiovasculare – evidență grad b (67). Studiul de masă expus în lucrarea de mai sus, efectuat pe 22843 femei gravide cu feți prezentînd anormalități congenitale și 38151 femei gravide cu feți sănătoși a arătat că vitamina B6 nu are efecte teratogene și poate avea efecte protectoare contra malformațiilor congenitale cardiovasculare.
Îmbunătățește oxigenarea nou-născuților în timpul nașterii – evidență grad b (68).
Dozele foarte mari pot cauza convulsii neonatale de tip epileptic – evidență grad 2(69, 70, 71, 72, 73).
Deficiența de vitamina B6
Deficiența de vitamină B6 poate conduce la creșterea înceată în cazul nou-născuților hrăniți exclusiv la sîn – evidență grad b (74).
Nivelurile mari ale homocisteinei sînt asociate cu avorturile spontane recurente. Nivelul homocisteinei poate fi redus în siguranță prin administrarea vitaminei B6 – evidență grad b (75).
Nivelurile mari ale homocisteinei pot fi asociate cu infarctul placentar – evidență grad b (76). Nivelul homocisteinei poate fi redus în condiții de siguranță prin administrarea de vitamina B6 sau vitamina B12.
Deficiențele pot fi asociate cu leziunile orale – evidență grad b (77).
Deficiența este asociată cu scoruri APGAR scăzute – evidență grad b (78).
Alăptare
Risc minim în timpul lactației – evidență grad b (79). Administrarea a 2,5 mg/zi vitamina B6 furnizează un nivel adecvat de vitamină în laptele matern – în cazul nou-născuților hraăniți la sîn.
Hrănirea exclusiv la sîn a nou-născutului fără ca mama sa-și suplimenteze aportul zilnic de vitamina B6 poate conduce la deficiența de vitamina B6 la copil după 6 luni- evidență grad b (80). Studiul prezentat în lucrare și efectuat asupra a 118 femei a arătat că după 6 luni de hrănire exclusiv la sîn deficiența de vitamină B6 în organismul mamei se transferă copilului în 30% din cazuri. Studiul a arătat că în cazul unor copii, după vîrsta de 6 luni, laptele matern nu reușește să furnizeze necesarul zilnic de vitamina B6.
Vitamina B6 nu interferează cu nivelul lactației – evidență grad b (81, 82).
Vitamina B6 trece în laptele matern – evidență grad b (82).
(63)-Mahomed K, Gulmezoglu AM. Pyridoxine (vitamin B6) supplementation in pregnancy. Cochrane Database Syst Rev 2000
(64)-Sahakian V, Rouse D, Sipes S, Rose N, Niebyl J. Vitamin B6 is effective therapy for nausea and vomiting of pregnancy: a randomized, double-blind placebo-controlled study. Obstet Gynecol 1991
(65)-Vutyavanich T, Wongtra-ngan S, Ruangsri R. Pyridoxine for nausea and vomiting of pregnancy: a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. Am J Obstet Gynecol 1995
(66)-Sripramote M, Lekhyananda N. A randomized comparison of ginger and vitamin B6 in the treatment of nausea and vomiting of pregnancy. J Med Assoc Thai 2003
(67)-Czeizel AE, Puho E, Banhidy F, Acs N. Oral pyridoxine during pregnancy: potential protective effect for cardiovascular malformations. Drugs R D 2004
(68)-Temesvari P, Szilagyi I, Eck E, Boda D. Effects of an antenatal load of pyridoxine (vitamin B6) on the blood oxygen affinity and prolactin levels in newborn infants and their mothers. Acta Paediatr Scand 1983
69)-Gordon N. Pyridoxine dependency: an update. Dev Med Child Neurol 2000
(70)-Baxter P, Aicardi J. Neonatal seizures after pyridoxine use. Lancet 1999
(71)-South M. Neonatal seizures after pyridoxine use – reply. Lancet 1999
(72)-Bernstein AL. Vitamin B6 in clinical neurology. Ann N Y Acad Sci 1990
(73)-Barness L. Nutrition and nutritional disorders. In: Behrman RE, Kliegman RM,Arvin AM, eds. Philadelphia: WB Saunders, 1992
(74)-Heiskanen K, Siimes MA, Salmenpera L, Perheentupa J. Low vitamin B6 status associated with slow growth in healthy breast-fed infants. Pediatr Res 1995
(75)-Del Bianco A, Maruotti G, Fulgieri AM et al. [Recurrent spontaneous miscarriages and hyperhomocysteinemia]. Minerva Ginecol 2004
(76)-Goddijn-Wessel TA, Wouters MG, van de Molen EF et al. Hyperhomocysteinemia: a risk factor for placental abruption or infarction. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1996
(77)-Bapurao S, Raman L, Tulpule PG. Biochemical assessment of vitamin B6 nutritional status in pregnant women with orolingual manifestations. Am J Clin Nutr 1982
(78)-Schuster K, Bailey LB, Mahan CS. Vitamin B6 status of low-income adolescent and adult pregnant women and the condition of their infants at birth. Am J Clin Nutr 1981
(79)-Chang SJ, Kirksey A. Vitamin B6 status of breast-fed infants in relation to pyridoxine HCl supplementation of mothers. J Nutr Sci Vitaminol (Tokyo) 2002
(80)-Heiskanen K, Siimes MA, Perheentupa J, Salmenpera L. Risk of low vitamin B6 status in infants breast-fed exclusively beyond six months. J Pediatr Gastroenterol Nutr 1996
(81)-Andon MB, Howard MP, Moser PB, Reynolds RD. Nutritionally relevant supplementation of vitamin B6 in lactating women: effect on plasma prolactin. Pediatrics 1985
(82)-Ejderhamn J, Hamfelt A. Pyridoxal phosphate concentration in blood in newborn infants and their mothers compared with the amount of extra pyridoxol taken during pregnancy and breast feeding. Acta Paediatr Scand 1980.